Peste 600.000 de români îşi aniversează astăzi onomastica, de sărbătoarea Sfântului Andrei. Dintre cei sărbătoriţi, 307.000 sunt bărbaţi, iar 312.000 sunt femei.
Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creştini pe teritoriul ţării noastre, fiind considerat patronul spiritual al poporului român. În credinţa populară însă, noaptea care a trecut a fost una de spaimă, deoarece este momentul in care strigoii se luptă între ei. Iar prezenţa lor este periculoasă pentru cei vii: iau viaţa rudelor apropiate, fură mana grânelor şi sporul vitelor, aduc boli şi grindină.
Tot în credinţa populară, sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentre fetele nemăritate. Se spune că un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului.
duminică, 29 noiembrie 2009
marți, 24 noiembrie 2009
Felicitări Andreei Niţescu şi profesoarei Simona Tămaş
DESPRE FATA-CU-STELUŢE-ÎN-LOC-DE-NUME
ANDREEA NIŢESCU
ELEVĂ ÎN CLASA A XI-A B, COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA CEL BĂTRÂN”
PROF. COORDONATOR: SIMONA TĂMAŞ
FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „GEORGE ŢĂRNEA”
EDIŢIA a III-a, RÂMNICU VÂLCEA, NOIEMBRIE 2009
MARELE PREMIU „GEORGE ŢĂRNEA”
În ochii ei luminoşi explodează stele divine... numele şi l-a pierdut de foarte mult timp, în magma elementară din care a erupt htonian, emanând căldură pentru a se împrăştia în cerul nostru de stele, în cerul nostru de ape şi munţi.
... este EA – acolo, de sus, ne zâmbeşte stelar; ne luminează stelar... îl strigă pe băiatul-soldat, rămas la datorie; ne strigă pe noi de-aici, de jos; ni se arată un drum: fata-cu-steluţe-în-loc-de nume ne scrie scrisori – noaptea e încă tânără şi-atâta dor în strălucirile de stele ... doare!
Vârful A al triunghiului ABC devine D atunci când priveşti fata-cu-steluţe-în-loc-de nume şi visezi „lung şi cald”, mirosind „legume bine fierte”, într-o „eră modernă”, în „vise şi realităţi alternative”, alături de băiatul-soldat... „aşa că pick-up-ul curge cu tine, cu noi / şi fata-cu-steluţe-în-loc-de nume ne încurajează să vedem. să ascultăm. să simţim / să respirăm cuvinte” – „două puncte”: ochii fetei-cu-steluţe-în-loc-de nume: „o măsură de tristeţe şi dor”. Băiatul-soldat – gentleman, de altfel – se întregeşte, „după scoarţa netedă a mesteacănului din grădina noastră”, când miroase „busuioc în fiecare moment al zilei” din părul fetei-cu-steluţe-în-loc-de-nume şi când „îi respiră aerul încă o dată”... pentru că „numai atunci fluturii îşi întind aripile falnici” şi „se răstesc la nori” şi „se avântă spre cerul lor / înainte să cadă răpuşi, morţi, dar beţi de veşnicie”.
„Nu pot să văd fără ochii tăi”- o frumoasă declaraţie şi, într-un gest de totalitarism „tancurile nu mai pierd timpul trecând peste noi ci prin noi”, băiatul-soldat se războieşte cu cerurile deschise pentru a se insinua lângă stele, lângă EA - „i-ar spinteca oasele, i-ar devora carnea” şi ar fi una şi aceeaşi Fiinţă, feminin şi masculin, fiinţă asexuată, fără-de-trup, cu ochi uriaşi care ar cuprinde Universul ştiut şi neştiut şi Creaţia ar căpăta sens, într-o reîntoarcere la IUBIREA DINTÂI.
ANDREEA NIŢESCU
ELEVĂ ÎN CLASA A XI-A B, COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA CEL BĂTRÂN”
PROF. COORDONATOR: SIMONA TĂMAŞ
FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „GEORGE ŢĂRNEA”
EDIŢIA a III-a, RÂMNICU VÂLCEA, NOIEMBRIE 2009
MARELE PREMIU „GEORGE ŢĂRNEA”
În ochii ei luminoşi explodează stele divine... numele şi l-a pierdut de foarte mult timp, în magma elementară din care a erupt htonian, emanând căldură pentru a se împrăştia în cerul nostru de stele, în cerul nostru de ape şi munţi.
... este EA – acolo, de sus, ne zâmbeşte stelar; ne luminează stelar... îl strigă pe băiatul-soldat, rămas la datorie; ne strigă pe noi de-aici, de jos; ni se arată un drum: fata-cu-steluţe-în-loc-de nume ne scrie scrisori – noaptea e încă tânără şi-atâta dor în strălucirile de stele ... doare!
Vârful A al triunghiului ABC devine D atunci când priveşti fata-cu-steluţe-în-loc-de nume şi visezi „lung şi cald”, mirosind „legume bine fierte”, într-o „eră modernă”, în „vise şi realităţi alternative”, alături de băiatul-soldat... „aşa că pick-up-ul curge cu tine, cu noi / şi fata-cu-steluţe-în-loc-de nume ne încurajează să vedem. să ascultăm. să simţim / să respirăm cuvinte” – „două puncte”: ochii fetei-cu-steluţe-în-loc-de nume: „o măsură de tristeţe şi dor”. Băiatul-soldat – gentleman, de altfel – se întregeşte, „după scoarţa netedă a mesteacănului din grădina noastră”, când miroase „busuioc în fiecare moment al zilei” din părul fetei-cu-steluţe-în-loc-de-nume şi când „îi respiră aerul încă o dată”... pentru că „numai atunci fluturii îşi întind aripile falnici” şi „se răstesc la nori” şi „se avântă spre cerul lor / înainte să cadă răpuşi, morţi, dar beţi de veşnicie”.
„Nu pot să văd fără ochii tăi”- o frumoasă declaraţie şi, într-un gest de totalitarism „tancurile nu mai pierd timpul trecând peste noi ci prin noi”, băiatul-soldat se războieşte cu cerurile deschise pentru a se insinua lângă stele, lângă EA - „i-ar spinteca oasele, i-ar devora carnea” şi ar fi una şi aceeaşi Fiinţă, feminin şi masculin, fiinţă asexuată, fără-de-trup, cu ochi uriaşi care ar cuprinde Universul ştiut şi neştiut şi Creaţia ar căpăta sens, într-o reîntoarcere la IUBIREA DINTÂI.
joi, 19 noiembrie 2009
Felicitări Paulei Vaida şi profesoarei ei, Geanina Oprea!
La sfarsitul clasei a XI-a a obtinut media generala 10.
A mai participat si la Olimpiada de Limba şi literatura română-faza naţională - Premiul al III-lea-pe echipe
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
